Poker School
Cu ce buy-in să jucaţi
Depunerea unui buy-in mare vă oferă multă putere, dar o stivă mică vă poate oferi un uşor avantaj tactic. Deci, cum este mai bine? Aici, vă vom prezenta punctele pro şi contra ale depunerii de buy-in în sume diferite, inclusiv:
Când este util un buy-in minim
În mod tradiţional, jocul de poker cu stivă mică a fost întotdeauna strategia aleasă de jucători sperând să câştige bani frumoşi fără să se implice prea mult. Iar dacă jucaţi la o masă puternică (de exemplu, o masă cu şase jucători degajat-agresivi), uneori nu este o idee rea să depuneţi mai puţin buy-in.
Imaginaţi-vă că jucaţi într-un joc no-limit 2 $/4 $. Taxa buy-in maximă este de 400 $, dar dvs. aţi depus un buy-in de 200 $. Acest lucru vă oferă suficient spaţiu, dar un pariu sau all-in încă le vor oferi adversarilor dvs. timp de gândire. De asemenea, vă poate ajuta să nu aveţi probleme.
Să spunem că aveţi A♥ K♦ la buton şi plusaţi la 16 $. Blind-ul mare (un tip agresiv) re-plusează la 48 $. Dacă aţi fi avut mai multe fise la masă, v-aţi fi aflat într-o poziţie dificilă. Vă va fi greu să optaţi pentru sec, doar dacă aţi obţinut la flop un as sau un popă, iar adversarul a plusat din nou, s-a terminat – va trebui să abandonaţi mâna.
Dar cu o stivă mică, puteţi, pur şi simplu, opta pentru all-in. Doar dacă adversarul nu ar o mână uriaşă, acesta probabil că va abandona mâna.
O stivă mică vă oferă o mentalitate de joc diferită – ceea ce nu e rău. Din acest motiv, poate că aţi dori să depuneţi un buy-in mic pentru un timp înainte să încercaţi un joc cu o stivă mare.
Când să depuneţi suma maximă de buy-in
Dacă sunteţi în formă bună şi credeţi că aveţi avantaj asupra celorlalţi jucători de la masă, suma maximă de buy-in este alegerea perfectă. Apoi, atunci când adversarii dvs. încep să facă greşeli, puteţi merge mai departe pentru a câştiga întreaga stivă.
Teancurile mari sunt mai bune pentru jocul în post-flop, atunci când este posibil să jucaţi împotriva unor mâini diferite.
Să spunem că plusaţi la 8 $ cu 10♣ 10♥ la buton la o masă de 1 $/2 $. Trei jucători optează pentru sec, iar flop-ul aduce 10♦ J♦ 4♠. Minunat. Blind-ul mic pariază pentru întreg pot-ul de 32 $ şi (surprinzător), atât blind-ul mare, cât şi jucătorul limper în poziţie mediană optează pentru sec. Pot-ul este acum de 128 $ şi v-au mai rămas 192 $.
Iată unde veţi face mişcarea. Optând pentru all-in, vă protejaţi mâna de cărţile periculoase la următoarele cărţi. Ceilalţi jucători – care probabil că au draws – cred că pot juca cu dvs. Mare greşeală.
Deci, pentru a recapitula:
Cu un buy-in minim
- Deciziile sunt uşoare. În loc să ajungeţi ca adversarul să pluseze peste dvs., pur şi simplu, optaţi pentru all-in. Gata.
- Veţi fi plătit mai des, întrucât teacurile mari îşi pot permite să vă vadă cărţile.
- Mai puţine mâini de început înseamnă un mod de joc mai simplu – excelent pentru jocul simultan la mai multe mese.
Cu un buy-in maxim
- Puteţi provoca oamenii cu mâini marginale.
- Vă puteţi proteja mâinile mari şi forţa oamenii să facă greşeli.
- Puteţ investi în imaginea dvs. la masă astfel încât un flop mare merită din plin - şi puteţi scăpa cu jocuri la cacealma uriaşe (întrucât nimeni nu se află într-o poziţie să vă răspundă cu sec).
Ca întotdeauna, depinde de situaţie şi împotriva cui jucaţi.